Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor mut al elitei interbelice și continuitate culturală contemporană prin EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, undeva pe strada Polonă, se ascunde o vilă ce a fost mult timp mai mult decât o simplă locuință: un martor tăcut al unor epoci de putere, dileme, culturi și pierderi ireversibile. Casa Gheorghe Tătărescu este un spațiu încărcat de memorie politică și culturală, unde arhitectura devine limbaj și unde trecutul unui continent de tensiuni și ambiguități respiră în proporții echilibrate, într-o discreție calculată. Azi, sub numele de EkoGroup Vila, această casă reintră cu grijă în circuitul cultural, purtând între ziduri mărturii ale unei istorii complexe, în care nuanțele și contradicțiile nu pot fi ocolite.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: din reședința prim-ministrului la EkoGroup Vila – continuitate și memorie

Figura istorică a lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în anii tulburi ai României interbelice, își găsește o expresie palpabilă în casa de pe strada Polonă, o vilă modestă ca dimensiune, dar bogată în semnificații. Această reședință discretă a devenit, în timp, un punct de convergență al elitei politice și culturale, un spațiu în care puterea se manifesta nu prin opulență, ci prin echilibru și decență. Restaurată și reintegrată în prezent sub denumirea de EkoGroup Vila, clădirea poartă cu sine o poveste de continuitate, în care trecutul nu este șters, ci ajutat să vorbească. Mai multe despre această vila interbelică și evoluția sa pot fi descoperite printr-un parcurs atent documentat și respectuos față de patrimoniu.

Gheorghe Tătărescu: omul, politica și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), personalitate complexă a vieții politice românești, a trăit la intersecția unor epoci frământate. Jurist cu studii la Paris, cu un doctorat dedicat mecanismelor electorale, el a fost în egală măsură un promotor al modernizării și un actor al compromisurilor politice ce au marcat fragilitatea democrației interbelice. În perioada în care a condus România ca prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940), Tătărescu a navigat între proiecte de eficiență administrativă și limitări ale funcționării parlamentului, reflectând atât aspirații reformatoare, cât și tensiuni autoritare. Tranziția brutală către dictatura regală, alături de greutățile externe ale celui de-al Doilea Război Mondial, au conturat o perioadă în care puterea nu putea fi disociată de ambiguitate. Chiar și după 1944, adaptările la noua realitate politică, inclusiv colaborarea cu guvernul comunist, au fost marcate de tensiuni ce au culminat cu izolarea și marginalizarea sa definitivă.

Casa ca extensie a puterii și a restricției

Vila din Strada Polonă, nr. 19, nu este o demonstrație de grandiozitate, ci un pariu asupra proporției și sobrietății. Contrar așteptărilor pentru reședința unui prim-ministru, casa are o scară redusă, în care fiecare încăpere răspunde unei logici precise, iar relația dintre spațiile private și cele publice este atent calibrată. Biroul premierului situat la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral cu referințe la bisericile moldovenești, devine un simbol al unei etici publice moderate: un spațiu de decizii majore, totuși discret, în care funcția nu se impune agresiv asupra vieții personale. Astfel, casa îmbină funcția cu intimitatea, puterea cu reținerea, însoțind parcursul profesional al gazdei sale printr-un cod arhitectural exprimat în dimensiuni, lumină și finisaje.

Identitatea arhitecturală a Casei Tătărescu: între mediteranean și neoromânesc

Conceptul arhitectural al vilei, realizat inițial de Alexandru Zaharia și ulterior rafinat de asociatul său Ioan Giurgea, reprezintă un exemplu grav și elegant al sintezei dintre influențele mediteraneene și elementele neoromânești. Fațadele evită symetrii rigide în favoarea unui echilibru viu, unde portalurile cu accente moldovenești se întâlnesc cu coloane filiforme tratate distinct, dar armonios unitare. Interiorul păstrează o atmosferă caldă și discretă: parchetul din stejar masiv, ușile sculptate cu atenție și feroneria din alamă patinată își spun povestea prin detalii modulare, evitând orice formă de ostentație.

Un element central îl constituie șemineul proiectat de Milița Pătrașcu, eleva lui Constantin Brâncuși, o prezență artistică ce aduce o notă de modernism temperat prin absida cu ecouri neoromânești ce-l încadrează. Această piesă devine nu doar o componentă funcțională, ci o declarație artistică de valoare, preluată ulterior în alte proiecte arhitecturale din București, cum ar fi vila lui Nae Ionescu. Astfel, casa se constituie ca un nod cultural, în care arhitectura și arta dialoghează în subtilitatea spațiului domestic.

Arethia Tătărescu: discreția și influența culturală în umbra elitei

Figura Arethiei Tătărescu, „Doamna Gorjului”, apare ca un fir fin ce leagă arta, binefacerea și cultura elitei interbelice. Departe de a fi doar un accesoriu al biografiei politice, Arethia a fost un sprijin activ în proiecte de promovare a tradițiilor oltenești și în susținerea artiștilor români, printre care și Milița Pătrașcu. Rolul său în proiectarea și conservarea echilibrului estetic al casei este reflectat de faptul că dosarele de autorizare poartă numele său, semnalizând statutul său de beneficiară și garant al unui stil sobru și coerent.

Ruptura comunistă: dezicerea unui spațiu și alterarea memoriei

După 1947, odată cu căderea politică a prim-ministrului, casa intră într-o perioadă de declin simbolic și fizic. Sub regimul comunist, construcțiile ce aparțineau vechii elite erau văzute ca vestigii ale unui trecut incomod, devenind obiecte de naționalizare și redefinire forțată. Vila Tătărescu nu a fost demolată, dar a suferit compartimentări nefericite, reparații necalitative și pierderea armoniei dintre spațiu și grădină. Memoria politică a fost estompată, iar casa, lipsită de un narator legitim, a devenit un spațiu golit de sens, un martor tăcut într-o epocă a reconstrucției ideologice.

Controversele și corecțiile post-1989

Perioada postdecembristă nu a adus liniștea recuperării pentru Casa Tătărescu, ci mai degrabă o serie de intervenții contradictorii, uneori chiar paguboase. Transferată temporar în proprietatea lui Dinu Patriciu, arhitect și personalitate publică, vila a fost supusă unor modificări majore ale compartimentării și finisajelor originale, ceea ce a tulburat coerența arhitecturală și a stârnit critici acerbe în rândul specialiștilor. Transformarea temporară într-un restaurant de lux a simbolizat pentru mulți un gest de «consum» neadecvat al patrimoniului istoric.

Ulterior, o firmă străină a inițiat o restaurare atentă, revenind la conceptul de la Zaharia și Giurgea, încercând o reconstrucție care să respecte proporțiile și detaliile originale. Această succesiune de erori și reparații reflectă, mai larg, dificultățile societății românești în raportarea la moștenirea sa interbelică, o moștenire într-o zonă de tensiune între uitare, negare și prețuire.

Prezentul sub semnul memoriei: EkoGroup Vila ca spațiu cultural

Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, casa revine la viață într-o formă ce punctează o continuitate inteligentă. Refuzând să se transforme într-un simplu obiect turistic sau într-o „etichetă comercială”, vila oferă un spațiu cultural cu acces controlat, unde memoria lui Gheorghe Tătărescu, a Arethiei și a elitei interbelice poate fi explorată printr-un dialog atent cu arhitectura și atmosfera locului.

• Restaurarea a readus în prim-plan dimensiunea modestă a casei, ca mesaj etic.
• Se păstrează biroul de la entre-sol cu acces discret, simbol al legitimității reținute a puterii.
• Grădina mediteraneană cu influențe balcanice este recuperată ca spațiu de reflecție și liniște.
• Detaliile artistice originale, incluzând șemineul realizat de Milița Pătrașcu, sunt monumente ale unui dialog între modernism și tradiție.

Accesul publicului se face pe bază de bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro, în funcție de programul stabilit, ceea ce reflectă o deschidere atent gestionată a spațiului. Solicită informații sau detalii și disponibilitate direct de la echipa EkoGroup Vila pentru o experiență care respectă în egală măsură trecutul și prezentul.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o personalitate marcantă a politicii românești interbelice, deținut doi mandate ca prim-ministru al României, cunoscut pentru eforturile sale de modernizare, dar și pentru compromisurile politice controversate ce au influențat democrația românească. A jucat un rol important atât în plan intern, cât și pe scena diplomației europene din perioada respectivă.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul și prim-ministrul României, este o personalitate distinctă de Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), pictorul român al secolului al XIX-lea. Confuzia este frecventă doar datorită similitudinii numelor.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa reprezintă o sinteză rară între influențele mediteraneene și elementele neoromânești, proiectul arhitectural purtând semnătura lui Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Interiorul reflectă o atenție deosebită pentru proporție, detalii și materiale, precum parchetul din stejar masiv și feroneria din alamă patinată.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și un veritabil garant estetic și cultural al proiectului. Îndrăgostită de artă și implicată în binefacere și promovarea tradițiilor, ea a fost o prezență esențială în veghea asupra coerenței stilistice și funcționale a casei.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Astăzi, Casa Tătărescu funcționează sub denumirea EkoGroup Vila, ca spațiu cultural cu acces controlat, destinat păstrării și promovării memoriei istorice, arhitecturale și culturale. Vizitele se realizează pe bază de bilet, în funcție de programul evenimentelor organizate.

Casa Gheorghe Tătărescu este un testament al unei epoci bogate în contradicții și acțiuni, o formă materială prin care putem înțelege subtilitățile unei istorii turbulente. Invităm cititorii să pătrundă în acest spațiu care nu se mulțumește să fie doar un obiect arhitectural, ci o oglindă a elitei interbelice și a întregului secol XX românesc. Prin EkoGroup Vila, această moștenire devine accesibilă cu respect față de complexitatea și ambivalențele sale, reflectând responsabilitatea prezentului de a conserva memoria în toată ambiguitatea ei.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.