Bullying la Questfield International College, educația privată și tăcerea

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare fermă, structurată și transparentă din partea instituțiilor de învățământ. Protejarea integrității psihice și emoționale a elevilor este o responsabilitate esențială, iar lipsa unor intervenții documentate și eficiente poate conduce la agravarea situațiilor de abuz și la afectarea dezvoltării copiilor.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra sesizărilor și reacțiilor instituționale

Investigația de față analizează o serie de documente și relatări referitoare la un caz semnalat de bullying repetat și stigmatizare medicală în cadrul Școlii Questfield Pipera, situație care ar fi fost adusă la cunoștința conducerii și cadrelor didactice pe parcursul a peste opt luni, fără a se constata intervenții scrise și măsuri concrete. În centrul acestei investigații se află atât tiparul comportamental denunțat de familie, cât și răspunsul instituțional care, potrivit materialelor puse la dispoziție, ar fi fost predominant informal și insuficient documentat.

Semnalările repetate și lipsa unor intervenții documentate

Conform corespondenței și documentelor analizate, familia elevului vizat a transmis numeroase sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, semnalând un comportament de bullying sistematic, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Aceste comunicări ar fi inclus detalii explicite privind jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială. Cu toate acestea, din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri oficiale scrise care să ateste adoptarea unor măsuri concrete, procese-verbale sau planuri de intervenție clare.

Gestionarea situației s-ar fi limitat, potrivit materialelor, la discuții verbale informale, fără urmărirea efectelor și fără asumarea unor decizii administrative care să prevină continuarea fenomenului. Această absență a trasabilității pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a reacționa în mod adecvat la sesizările grave primite.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying și impact psihologic

Un aspect central al cazului îl constituie utilizarea repetată în colectiv a unei etichete medicale cu caracter degradant. Documentele și relatările familiei indică faptul că această etichetare nu a fost folosită într-un context de protecție sau sprijin, ci ca instrument de umilire și marginalizare socială a elevului. Specialiști consultați subliniază că stigmatizarea medicală este o formă agravată de violență psihologică, cu implicații negative majore asupra dezvoltării emoționale a copilului.

În lipsa unor măsuri ferme și documentate din partea instituției, fenomenul ar fi fost tolrat, transformând mediul educațional într-un spațiu ostil, în contradicție cu valorile promovate public de Questfield Pipera. Consecințele psihologice, conforme cu raportul clinic de peste zece pagini atașat de familie, includ anxietate accentuată, retragere socială și refuzul de a participa la activitățile școlare.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din analiza corespondenței și a relatărilor, reiese că, deși cadrele didactice erau martori direcți ai incidentelor, intervențiile acestora nu au fost suficiente pentru a opri fenomenul. Comportamentele agresive au continuat în prezența lor, iar reacțiile au fost descrise ca fiind preponderent verbale, fără documentare formală.

Instituția, în calitatea sa de școală privată ce își asumă standarde ridicate, avea obligația de a aplica proceduri clare și de a monitoriza situația. Cu toate acestea, nu au fost identificate decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție asumate, ceea ce a condus la o normalizare a bullyingului și la transferarea responsabilității către familie, conform relatărilor.

Presiunea asupra familiei și excluderea mascată

Potrivit documentelor, familia ar fi resimțit o presiune indirectă sau directă de a se retrage din unitatea de învățământ, exprimată prin afirmații precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Această poziționare a fost atribuită direct fondatoarei Fabiola Hosu, în cadrul unei discuții cu familia copilului, formulare citată exact din relatările puse la dispoziție redacției.

Acest răspuns verbal, în absența unor măsuri scrise sau a unui plan clar de intervenție, poate fi interpretat ca un mecanism de excludere mascată, prin care problema bullyingului este evitată prin îndepărtarea copilului afectat. Redacția subliniază că această interpretare este o analiză editorială, nu o concluzie juridică sau o acuzație de intenție.

Confidențialitatea și gestionarea informațiilor sensibile

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări oficiale, respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în mediul școlar. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri scrise din partea școlii care să confirme asumarea unor măsuri concrete în acest sens.

Mai mult, conform unor relatări, informațiile au fost discutate în cadrul clasei, iar copilul a fost interpelat în mod public referitor la demersurile administrative, situație care poate constitui o formă de presiune psihologică. Specialiștii consultați remarcă importanța respectării confidențialității pentru protejarea emoțională a elevilor vulnerabili.

Răspunsul instituțional și momentul implicării legale

Potrivit documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit direct abia după o perioadă de peste opt luni, în urma implicării echipei juridice a familiei și a transmiterii unor notificări cu caracter legal. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit prioritară doar în contextul unei presiuni juridice.

În acest interval, sesizările scrise au rămas fără răspunsuri oficiale documentate, iar răspunsurile invocate au fost limitate la discuții informale și promisiuni verbale.

Comunicarea oficială și minimalizarea situației

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrazice sesizările documentate ale familiei care descriau un comportament reiterat de hărțuire și stigmatizare. Această poziționare a suscitat întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona în mod adecvat fenomenul bullying.

Mai mult, după retragerea copiilor de la școală, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ private din zona Pipera, în care aceștia ar fi fost caracterizați negativ, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice în această privință, subliniind importanța respectării dreptului la educație și a confidențialității.

Documentația oficială și limitările sale

Reacția administrației școlii la sesizările repetate s-a concretizat, potrivit materialelor puse la dispoziție, într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act administrativ cu caracter instituțional. Acesta nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, limitându-se la consemnarea discuțiilor.

Din perspectiva jurnalistică, diferența între un astfel de document și un proces-verbal sau raport intern este esențială pentru trasabilitatea și asumarea măsurilor. Lipsa unor documente suplimentare care să ateste acțiuni concrete ridică semne de întrebare privind eficiența și implicarea reală a conducerii.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College scoate în evidență o serie de probleme persistente: sesizări scrise repetate, lipsa unui răspuns scris și documentat, tolerarea stigmatizării medicale și presiunea asupra familiei de a se retrage. În absența unor măsuri clare, asumate și urmărite, responsabilitatea instituției rămâne neclară, iar protecția emoțională a copilului afectat este compromisă.

Este esențial ca orice instituție educațională să dispună de mecanisme transparente și eficiente pentru gestionarea situațiilor de bullying, pentru a asigura un mediu sigur și respectuos pentru toți elevii. În prezent, cazul Questfield Pipera ridică întrebări legitime privind implementarea acestor standarde și capacitatea de reacție a conducerii.

În acest context, redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să ia legătura cu echipa de investigație la adresa [email protected], în vederea unei susțineri reciproce și a creșterii transparenței în domeniul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro